Artiști români la Olimpiada de la Londra

Erno Bartha și ''Spirala timpului''

Pentru cea de-a treizecea ediție a Jocurilor Olimpice Moderne, organizatorii au conceput și ”o olimpiadă artistică” – inspirați de ideile lui Pierre de Coubertin pentru care spiritul olimpic era dat de performanța sportivă, de frumusețea și corectitudinea jocului, de dialogul culturilor și respectul față de valorile comune, ca și cele ale diferenței. Această olimpiadă a artelor este programată în perioada iulie-septembrie 2012, când, la Londra și în întreg Regatul Unit, vor avea loc de vernisaje, concerte, spectacole, atât în spații neconvenționale cât și în săli special destinate, multe dintre manifestări propunându-și să ataşeze publicul de spiritul olimpic nu doar în arenele sportive. Într-o actualitate tot mai divizată de interese economice transferate prin conflicte, uneori aproape ireconciliabile, în spațiul politic și social, oamenii au tot mai multă nevoie de a participa la viața comunității, de a se recunoaște ca indivizi care aparțin unei construcții unită de idealuri împărtășite.

Prezențele românești la ”olimpiada artistică” sunt notabile, de-ar fi să amintim aplasarea unei lucrări a sculptorului Paul Neagu, Alergător pe muchie/Edgerunner, în cartierul londonez Islington, Owens Fields, unde artistul plastic român, de notorietate mondială, a locuit până la moartea sa (2004).

În cadrul Festivalului Internaţional de Teatru Londra (LIFT), în Platform Theatre, este programat spectacolul Gianinei Cărbunariu, 20/20, o coproducție Yorik Studio& dramAcum. De asemenea, coregraful Arcadie Rusu va realiza pentru Festivalul Big Dance, la Opera Holland Park, un spectacol de dans cu o echipă internaţională; spectacolul Muncitor: All workers go to Heaven de Ioana Păun va fi reprezentat la Teatrul Regal Stratford East.

O instalaţie interactivă de mari dimensiuni, Play Point Puzzle de Miruna Amza, va fi montată în Victoria Park, iar saxofonistul Lucian Nagy va cânta la Festivalul River of Music, la Somerset House.

De un interes special se vrea a fi realizarea atelierului Rădăcinile lui Brâncuşi, după o idee de Luminiţa Holban, la Chelsea College of Art & Design. O casă țărănească din sec. XIX, din zona Gorjului, va fi dezasamblată şi reconstruită prin metode meșteșugărești tradiționale, la Londra. Proiectul este realizat în parteneriat cu Muzeul Satului din Bucureşti şi International Network for Traditional Building, Architecture and Urbanism, fundaţie patronată de Prinţul Charles al Regatului Unit.

La Londra, trei sculpturi monumentale ale artistul plastic clujean Ernő Bartha au fost deja vernisate, ele făcând parte dintr-un proiect mai amplu, Nature in the City; spectaculoasă este natura materialului folosit de artist, anume fânul cosit pe dealurile din apropierea Clujului. Cea mai impozantă, Spirala timpului, (11 m înălţime, 4,5 lungime, 2,7 m grosime) este fixată în Pleasure Gardens. Spirala amintește de sportivi, legende ale trecutelor olimpiade – numele Nadiei Comăneci nu putea lipsi! -, datorită unui sistem sonor cu înregistrări din transmisii de la alte competiții olimpice, sistem declanșat de un senzor de mișcare, la apropierea vizitatorilor de lucrare. O altă lucrare este Zgârie nori (7,5 m înălţime, 2,5 m lungime, 1m grosime) și, împreună cu Pasărea (4,5m înălţime, 2m lungime, 0,90m grosime), este montată pe lacul din Victoria Park; inserția acestor lucrări plastice face legătura între viața patriarhală a unor lumi cu greu de aflat astăzi și mediul citadin londonez.

Grecii, a căror moștenire spirituală a modelat și Europa, afirmau că atunci când muzele vorbesc, armele trebuie să tacă. Omul modern a avut parte, în nenumărate rânduri, de experiența suferinței; și nu sunt semne să fi învățat toleranța sau bunavoință. Dar exercițiul frumuseții nu trebuie întrerupt.

Crenguța MANEA